Majorarea salariului minim la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie s-a aflat între revendicările prezentate de confederațiile sindicale premierului Luca Niculescu, la întâlnirea de luni, 2 noiembrie, de la Palatul Victoria. Sindicatele solicită o creștere de 675 de lei, în timp ce patronatele cer amânarea măsurii. După discuții, Executivul a anunțat sprijin pentru indexarea pensiilor, debirocratizare și consultarea sindicatelor asupra viitoarei finanțări europene. Comunicatul Guvernului nu anunță însă aprobarea creșterii salariului minim, iar dialogul urmează să continue în Consiliul Național Tripartit.
- Sindicatele cer creșterea salariului minim brut cu 675 de lei, până la 5.000 de lei, de la 1 ianuarie.
- Revendicările includ transferul parțial al contribuțiilor sociale către angajatori și o nouă lege a salarizării unitare.
- Guvernul a anunțat continuarea discuțiilor în cadrul Consiliului Național Tripartit.
Revendicările privesc atât veniturile, cât și contribuțiile sociale
Demersul comun aparține celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național: Cartel ALFA, Blocul Național Sindical, CNSLR „Frăția”, Confederația Sindicatelor Democratice din România și „Meridian”. Acestea au cerut consultări cu premierul, dar și discuții separate cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, și cu miniștrii social-democrați.
Pe lângă salariul minim, organizațiile sindicale solicită transferarea unei părți a contribuțiilor de asigurări sociale din sarcina salariatului către angajator. O altă prioritate este deblocarea și adoptarea noii legi a salarizării unitare, reformă asumată de România inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Salariul brut reprezintă suma înainte de reținerea contribuțiilor și a impozitului, nu venitul primit efectiv de angajat. Prin urmare, o eventuală majorare cu 675 de lei brut nu ar însemna automat aceeași creștere a sumei încasate; efectul net ar depinde de regulile fiscale aplicabile.
Separat, legea salarizării unitare privește regulile de remunerare a personalului plătit din fonduri publice. Discuția despre aceasta nu se confundă cu stabilirea pragului salarial minim garantat în plată.
Patronatele cer amânare, iar Guvernul invocă situația bugetară
Întâlnirea cu sindicatele a urmat consultărilor purtate de premier cu patronatele în săptămâna precedentă, tot la Palatul Victoria. Potrivit Digi24, reprezentanții mediului de afaceri cer ca majorarea salariului minim să fie, deocamdată, amânată.
La discuția de luni, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat contextul fiscal-bugetar și pașii avuți în vedere de Guvern pentru acoperirea necesarului de finanțare până la sfârșitul anului, potrivit comunicatului Executivului relatat de Agerpres și G4Media.
Pentru angajații plătiți la nivelul minim, miza este venitul disponibil; pentru angajatori, o eventuală majorare ar însemna ajustarea costurilor salariale aferente acestor posturi.
Această diferență de interese explică miza consultărilor: stabilirea unui prag salarial presupune evaluarea efectelor atât asupra veniturilor lucrătorilor, cât și asupra capacității angajatorilor de a suporta costurile.
Consultările continuă, fără o majorare anunțată
Premierul și-a exprimat sprijinul pentru indexarea pensiilor, debirocratizare și includerea sindicatelor în elaborarea poziției naționale pentru următorul ciclu de finanțare europeană. Comunicatul nu precizează un calendar de aplicare pentru aceste măsuri.
Solicitarea unui salariu minim de 5.000 de lei brut rămâne, în informațiile comunicate după întâlnire, o revendicare sindicală, nu o decizie anunțată a Guvernului.
Dialogul va continua în perioada imediat următoare în Consiliul Național Tripartit, structură care reunește Guvernul, sindicatele și patronatele. Acest format permite discutarea revendicărilor cu participarea ambelor părți ale relației de muncă.































