Programul SAFE este cadrul european în baza căruia România a încheiat cu Uniunea Europeană un acord de împrumut destinat finanțării unor nevoi de securitate. Documentul, în valoare exactă de 16.680.055.394 de euro, a primit joi votul final al Parlamentului, după ce Senatul l-a aprobat cu 83 de voturi „pentru”, 35 „împotrivă” și două abțineri. Alți doi senatori nu au votat. Camera Deputaților adoptase proiectul miercuri, iar propunerea legislativă merge acum la promulgare.
- Acordul SAFE permite României să împrumute 16.680.055.394 de euro de la Uniunea Europeană.
- Senatul a aprobat proiectul cu 83 de voturi pentru, 35 împotrivă și două abțineri.
- Proiectul a trecut fără amendamente atât de Camera Deputaților, cât și de Senat.
- Capitalul, dobânzile și celelalte costuri vor fi plătite prin bugetul Ministerului Finanțelor.
Votul Senatului încheie etapa parlamentară
Senatul a fost forul decizional pentru acest proiect. În sistemul parlamentar bicameral, aceasta înseamnă că votul său încheie examinarea de către Parlament, după adoptarea anterioară în Camera Deputaților. Următoarea etapă indicată în documentele parlamentare este promulgarea.
Acordul de împrumut SAFE a fost semnat la București la 12 mai 2026, iar la Bruxelles la 20 și 21 mai 2026. Niciuna dintre cele două camere ale Parlamentului nu a modificat proiectul prin amendamente.
Adoptarea legii deschide calea pentru accesarea efectivă a finanțării, dar banii au caracter rambursabil și vor genera costuri suportate din bugetul de stat.
Senatorul PNL Silviu Coșa a susținut în timpul dezbaterilor că acordul era deja semnat, iar ratificarea permite tragerea fondurilor. În opinia sa, o întârziere ar fi blocat fără motiv accesul României la finanțare.
Ministerul Finanțelor va gestiona rambursarea și costurile
Potrivit proiectului, Ministerul Finanțelor va asigura plata întregului serviciu al datoriei publice asociat împrumutului SAFE. Aici intră rambursarea capitalului, costurile de finanțare, administrarea lichidității, serviciile aferente cheltuielilor de regie și alte costuri ale împrumutului.
Dobânzile și taxele de finanțare vor fi acoperite din bugetul Ministerului Finanțelor, la capitolul dedicat tranzacțiilor privind datoria publică și împrumuturile. Costurile de administrare a lichidității și celelalte servicii vor fi plătite tot din bugetul de stat, prin linia pentru bunuri și servicii.
Pentru finanțele publice, acest mecanism înseamnă că împrumutul SAFE va fi administrat la fel ca alte finanțări rambursabile contractate de Guvern, inclusiv în ceea ce privește plata dobânzilor și refinanțarea datoriei.
Guvernul va putea, prin Ministerul Finanțelor, să convină cu Comisia Europeană modificări ale acordului. Această autorizare este însă limitată: amendamentele nu pot majora obligațiile financiare asumate de România față de Uniunea Europeană și urmează să fie aprobate prin hotărâre de guvern.
Destinația de securitate a finanțării a împărțit Senatul
Senatorul USR Gheorghe Ștefănache a prezentat proiectul drept un pas pentru securitatea României și a indicat între nevoile vizate apărarea antiaeriană, muniția, dronele și mobilitatea militară. Pentru România, accesarea unei finanțări de această natură ar însemna posibilitatea de a acoperi astfel de achiziții printr-un împrumut european, nu exclusiv prin resurse bugetare imediate.
Critici au venit din partea Nadiei Cerva, lidera senatorilor Pace – Întâi România. Ea a afirmat că adoptarea proiectului ar fi neconstituțională deoarece inițiativa a aparținut mai multor parlamentari, susținând că numai Guvernul ar avea dreptul de inițiativă pentru acest acord. Tot ea a declarat că proiectul a fost reclamat de Blocul Național Sindical la OLAF și la Parchetul European pentru posibile nereguli.
Considerați că împrumutul SAFE este o soluție potrivită pentru finanțarea nevoilor de securitate ale României? Spuneți-ne cum vedeți raportul dintre aceste investiții și costurile viitoare pentru buget.
