În Statele Unite, incidența cancerului mamar în rândul femeilor de origine asiatică sub 50 de ani a ajuns, în 2022, la un nivel comparabil cu cel înregistrat la femeile albe de aceeași vârstă. Schimbarea reiese dintr-un studiu coordonat de University of California, San Francisco (UCSF), care a analizat aproximativ 150.000 de cazuri invazive diagnosticate între 2000 și 2022. Creșterea a depășit 3% pe an în aproape toate grupurile etnice asiatice incluse, iar cercetătorii spun că motivele tendinței rămân neclare.
- Analiza a inclus aproximativ 150.000 de cazuri de cancer mamar invaziv diagnosticate între 2000 și 2022.
- Incidența a crescut cu peste 3% anual în aproape toate grupurile de americance de origine asiatică examinate.
- Cele mai rapide creșteri au fost observate inclusiv la femeile sub 50 de ani și la cancerele care se răspândiseră deja.
- Studiul a fost publicat în JAMA Network Open.
Datele arată diferențe importante între comunități
Cercetătorii au folosit informații din programul Surveillance, Epidemiology, and End Results (SEER) al National Cancer Institute. Analiza a acoperit nouă populații asiatice americane, native hawaiiene și din insulele Pacificului, din 14 state în care locuiesc aproximativ două treimi din populația americană inclusă în aceste categorii.
Creșterile au fost mai mari în rândul femeilor chineze și vietnameze. În cazul femeilor native hawaiiene, care aveau deja unele dintre cele mai ridicate rate ale cancerului mamar din SUA, avansul a fost de aproximativ 1% anual, sub ritmul observat în grupurile asiatice americane.
Rezultatele arată că reunirea comunităților asiatice, native hawaiiene și din Pacific într-o singură categorie statistică poate ascunde evoluții foarte diferite.
Incidența măsoară numărul cazurilor noi apărute într-o populație într-o anumită perioadă. Ea nu descrie riscul individual al fiecărei femei, dar permite observarea schimbărilor la nivelul unor grupuri și compararea evoluției lor în timp.
Screeningul nu explică singur creșterea
O utilizare mai extinsă a screeningului poate duce la descoperirea unui număr mai mare de tumori, în special în stadii timpurii. În această analiză, însă, cele mai rapide creșteri au apărut și în cazul cancerelor care se răspândiseră deja, ceea ce îi face pe cercetători să considere că screeningul nu este o explicație suficientă.
Un alt rezultat privește cancerul mamar triplu negativ, considerat cel mai agresiv subtip. Printre femeile americane de origine chineză, numărul cazurilor a crescut cu peste 6% pe an între 2017 și 2022.
Faptul că avansul apare și la forme avansate sau agresive înseamnă că tendința nu poate fi redusă la simpla depistare mai frecventă a unor tumori timpurii.
Cauzele rămân necunoscute, iar studiul nu dovedește relații cauzale
Autorii au luat în calcul schimbările legate de tiparele reproductive, alimentație și alți factori ai stilului de viață, dar spun că acestea nu explică pe deplin ceea ce arată datele. Este posibil să existe factori de risc încă neidentificați în unele comunități, ipoteză pe care două proiecte desfășurate la UCSF — studiul CRANE și cohorta ASPIRE — urmează să o investigheze.
Analiza registrelor medicale descrie o asociere în timp și diferențe între populații; ea nu demonstrează că un anumit factor a provocat creșterea. Pentru cititorii din România, această limită este esențială: rezultatele provin din SUA și nu pot fi transferate automat populației din România, unde compoziția demografică și contextul sistemului medical sunt diferite.
Din perspectiva autorilor, datele susțin nevoia unei educații adaptate cultural, a accesului la screening și a monitorizării medicale la timp în toate comunitățile analizate. În practică, separarea datelor pe grupuri mai precise ar putea ajuta cercetarea să identifice mai clar unde se concentrează creșterile și ce factori merită studiați.
Considerați că statisticile medicale ar trebui prezentate mai des separat pentru comunități distincte, în locul unor categorii demografice foarte largi?
