Statele Unite și Japonia au confirmat luni că au intervenit împreună pe piața valutară pentru a sprijini yenul japonez, după deprecierea acestuia până aproape de 164 de yeni pentru un dolar, cel mai slab nivel din 1986. Operațiunea desfășurată vineri, prin cumpărarea de yeni, a fost prima acțiune coordonată de acest fel din 1998. Președintele american Donald Trump a prezentat implicarea Washingtonului drept un „gest de prietenie”, iar autoritățile ambelor țări au anunțat că pot repeta intervenția dacă va fi necesar.
- Ministerul japonez de Finanțe a cumpărat yeni în coordonare cu Trezoreria SUA.
- Yenul coborâse recent până aproape de 164 de unități pentru un dolar.
- Este prima intervenție comună americano-japoneză pentru susținerea yenului din 1998.
- Washingtonul și Tokyo spun că nu vor ezita să acționeze din nou.
Cumpărările coordonate au inversat temporar cursul
Înaintea operațiunii, dolarul se tranzacționa la peste 163 de yeni. După apariția indiciilor privind intervenția și confirmarea oficială, cursul a coborât luni până aproape de 155,20 yeni pentru un dolar, înainte de a reveni la 156,75 yeni spre finalul după-amiezii la Tokyo.
Pe piața valutară, o asemenea operațiune înseamnă că autoritățile vând alte monede și cumpără yeni, sporind cererea pentru moneda japoneză. Amploarea acțiunii confirmate de vineri nu a fost dezvăluită oficial.
Intervenția marchează o schimbare rară de direcție: ultima acțiune coordonată a celor două țări, în 2011, urmărea slăbirea yenului, nu întărirea lui.
Ministrul japonez al Finanțelor, Satsuki Katayama, a afirmat că operațiunea a contracarat „volatilitatea excesivă și fluctuațiile haotice” din ultimele luni. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat separat că Washingtonul susține măsurile luate de Tokyo pentru corectarea subevaluării yenului.
Trump a spus că Statele Unite vor obține un „avantaj financiar”, dar a descris decizia în primul rând ca pe un semnal de prietenie față de Japonia. El a susținut, de asemenea, că măsura este benefică pentru economia mondială.
Diferența dintre dobânzi continuă să apese asupra monedei
Slăbirea yenului este alimentată de diferența dintre dobânzile din Statele Unite și Japonia. Randamentele mai ridicate ale activelor denominate în dolari îi încurajează pe investitori să vândă yeni pentru a cumpăra dolari. Rezerva Federală și Banca Japoniei și-au menținut dobânzile neschimbate la cele mai recente ședințe, păstrând această diferență.
Pentru Japonia, deprecierea are efecte opuse. Un yen slab avantajează exportatori precum Toyota și Sony, deoarece veniturile obținute în străinătate valorează mai mult în moneda locală. În același timp, importurile devin mai scumpe, inclusiv hidrocarburile cotate în dolari, ceea ce pune presiune asupra prețurilor suportate de gospodării.
Miza depășește cursul yenului: analiștii avertizează că vânzarea accelerată a monedei și a obligațiunilor japoneze ar putea adăuga presiune asupra randamentelor titlurilor de stat americane.
Pentru cititorii și companiile din România, intervenția nu schimbă direct cursul leului, dar poate conta indirect prin condițiile globale de finanțare, competitivitatea exportatorilor japonezi și costurile călătoriilor ori achizițiilor denominate în yeni.
Noi intervenții rămân posibile, dar efectul poate fi limitat
Tokyo și Washingtonul au transmis explicit că sunt pregătite să cumpere din nou yeni. Mesajul urmărește și descurajarea investitorilor care ar paria pe o depreciere continuă, deoarece aceștia trebuie să ia în calcul riscul unei noi intervenții neașteptate.
Totuși, cumpărarea de monedă nu elimină diferența de dobândă care a favorizat dolarul. Japonia a mai intervenit în aprilie și mai, însă revenirea yenului a fost de scurtă durată. Nici majorarea din iunie a dobânzii Băncii Japoniei la 1% nu a produs un sprijin durabil pentru monedă.
Aceasta înseamnă că următoarea etapă va depinde atât de disponibilitatea celor două guverne de a reveni pe piață, cât și de politicile monetare ale băncilor centrale. Reacția imediată arată că intervenția poate mișca rapid cursul; nu demonstrează însă că deprecierea yenului a fost oprită pe termen lung.
Credeți că intervențiile valutare repetate pot stabiliza yenul sau diferența de dobândă va cântări mai mult?
























